luni, 29 august 2011

Piatra Craiului, Muchia Bondarului - 27 august 2011

Week-endul acesta facem planurile pentru catarare in Piatra Craiului, sambata Lespezile Lirei si duminica Muchia Bondarului. Plecam de vineri seara pentru a fi dimineata la prima ora la Plaiul Foii odihniti. Seara visez destul de urat si dimineata ma trezesc cu senzatii de greata din cauza fricii, nu-mi explic de ce o asa frica, nefiind prima data cand mergem amandoi pe un traseu. Din pacate frica mea i se transmite si lui Octavian.
Plecam de la Plaiul Foii si urcam pe Padina lui Calinet pana la refugiul Sperantelor si apoi pe braul Cioranga Mare pana la intrarea in Canionul Cioranga, aici mai era o echipa in fata care urca pe Muchia Bondarului.
Ne echipam si plecam in ideea de a face Lespezile Lirei, urcam prima lungime pe horn si ajungem in prima regrupare la baza diedrului. Octavian pleaca pe diedru si dupa cativa metri de urcat la bavareza frica pe care i-am transmis-o isi face simtita prezenta. Octavian isi pierde increderea in el si descatara cu grija, incearca sa urce dupa schita gasita pe blogul lui Cami Hesse, dar se duce mult prea pe dreapta, se intoarce si hotaram sa facem Muchia Bondarului ca sa nu mai pierdem timpul aiurea.











Din regruparea de la baza diedrului traverseaza cativa metri in dreapta pentru a intra pe linia traseului si de aici continuam pe un horn mai pamantos si fara prea multe asigurari pana ajungem la baza peretelui la muchia propriuzisa.




























De aici linia traseului merge chiar pe muchie, fiind destul de ingusta pe unele portiuni si aeriana, are patru lungimi de coarda pana la iesirea in jnepeni, destul de bine asigurata. Prima lungime are un pas mai dificil in a doua jumatate, dar cu putina atentie se trece fara probleme. A doua lungime este scurta si are un pas mai greut chiar la plecarea din regrupare. Lungimea a treia este cea mai grea, dar este foarte bine asigurata, unde nu te tine psihicul te tine expresul. A patra lungime este usoara, fara asigurari, care ne scoate in creasta de jnepeni.













Strangem corzile si incepem lupta cu jnepenii, iesind in braul de sus. Pe Canionul Cioranga urcau doua echipe, cand am ajuns in dreptul canionului ne-am intalnit cu prima echipa care iesea din canion. Coboram pe Valcelul cu Fereastra, iar la ultimele trei saritori punem rapel pentru a-mi proteja genunchiul.












Coborarea de la refugiul Sperantelor pana la Izvorul Orlovski a fost destul de dureroasa pentru mine, iar cand am ajuns la Plaiul Foii am fost destul de fericita. Dupa o noapte linistita a doua zi am plecat spre casa.

O descriere si schita traseului aici.

Mai multe poze in albumul 2011.08.27 - Piatra Craiului, Muchia Bondarului.

2 comentarii:

Rosemarie spunea...

superb! anul asta o avem si noi in plan :)

eu marian spunea...

frumos, bravo