Dupa Moldoveanu era necesar si un Negoiu

Varful Negoiu 4 octombrie 2008

Echipa: Cristi, Vali, Muha, Em, Marti, Silvana, Octavian si Viorica.

Traseu: Refugiul S­alvamont Cota 2000 - Saua Paltinului (triunghi rosu), Saua Paltinului - Varful Negoiu (banda rosie), Varful Negoiu - Strunga Doamnei (banda galbena), Strunga Doamnei - Refugiul Caltun (banda rosie), Refugiul Caltun - Refugiul Salvamont Cota 2000 (cruce albastra).

Dupa un weekend de stat acasa, si cum nici weekendul urmator nu se arata prea bun pentru traseele de alpinism, Octavian vine cu ideea de a merge in Fagaras pentru a urca Vf. Negoiu. Miercuri seara incep tratativele pe "messenger" cine vrea sa ni se mai alature. Joi dimineata dupa cateva telefoane la salvamont, aflam ca starea drumului si a traseului sunt bune. Dupa aflarea starii drumului urma rezolvarea transportului, eram prea multi la o masina, asa ca reusim sa-l convingem pe Cristi sa-si amane planurile si sa mearga in Fagaras. Trebuie sa recunosc ca au mai fost si alti doritori, dar n-au mai fost locuri in masini si sper sa-i consolez macar cu acest jurnal.

Reusim cu greu, datorita traficului aglomerat, sa plecam din Bucuresti pe la 8 seara, si dupa un mic popas la Pitesti pentru a recupera "ingerasul" lui Marti, pe la 12 noaptea ajungem sus la Cota 2000.

Dupa ce ne luam in primire camera, coboram in sala de mese pentru cina.

Octavian, dupa masa, incearca un pic de miscare, cu cateva tractiuni la placa.

Noua moda de toamna

Marti si ingerasul

Pe la 2 noaptea reusim sa ne culcam si noi. Dimineata, asa cum suntem
obisnuiti, Cristi da trezirea pe la 6.20.

Dimineata dupa ce am vorbit cu salvamontul si ne-a spus ca nu este zapada pe creasta si ca nu avem ce face cu coltarii si pioletii, am zis sa plecam cu bagaj usor, fara saci de dormit, izopren si coltari, dar luand totusi la noi pioletii, pentru orice eventualitate.

Dimineata pregatirea rucsacilor.

Refugiul Salvamont Cota 2000.

Fericita pentru primul ei traseu, caruia i-a facut fata cu brio.

Pe la 7.30 reusim sa ne punem in miscare si plecam spre tunel pentru a urca in Saua Paltinului pe triunghi rosu.

La tunel facem stanga spre fostele baraci ale muncitorilor. Dupa baraci poteca urca diagonal dreapta spre cascada de pe paraul Pisica.

Marti pe post de fotomodel.

In urcare spre Saua Paltinului.

Cascada de pe paraul Pisica.

Traversarea paraului.

Dimineata avem parte de soare si cer senin.

Refugiul Salvamont si Trasfagarasanul.

Dupa traversarea paraului, poteca urca in serpentine pana in Saua Paltinului.

Vali bucuros ca isi incearca bocancii de iarna

Pe tot traseul am intalnit petice cu zapada, destul de mica si moale, fara a crea probleme la mers.

Doua capre privind la noi de sus.

Muntele Pisica (in stanga) si Turnul Paltinului (in dreapta).

Ultima portiune spre Saua Paltinului.

Lacul Balea.

Muchia Balii.

In saua Paltinului.

Din Saua Paltinului (2350 m) pana pe varful Negoiu (2535 m) urmam poteca de creasta cu banda rosie.

Din sa facem dreapta si urcam pe Turnul Paltinului (2372 m), apoi coboram in Saua Doamnei (2294 m).

De aici poteca merge pe versantul nordic pe deasupra Caldarii Pietroase a Doamnei, spre Muntele Laita. Din dreptul muntelui Laita poteca trece pe versantul sudic pe sub varful Laita (2397 m), mergand pe curba de nivel. Din Saua estica a Laitelului (2284 m) ocolim prin sud un mic varf (2306 m), dupa care depasim in coborare pe versantul sudic creasta ascutita si tancoasa a Seii vestice a Laitelului (22228 m), unde este montat un cablu ajutator. Urmam apoi poteca in urcus accentuat pana pe varful Laitel (2390 m). De pe varful Laitel poteca coboara spre Saua Laitei, la inceput panta este mai domoala, apoi abrupta si accidentata printre stanci, fiind prevazuta cu cabluri. Continuam coborarea spre Lacul Caltun (2135 m) prin sudul crestei zimtate cu cele 2 turnuri alte Laitei. De la lac poteca urca pe partea dreapta a lacului spre Portita
Caltunului (2194 m). De aici urmam poteca pe versantul nordic prin Caldarea Laita unde intalnim poteca marcata cu cruce rosie ce duce spre Cabana Negoiu prin Strunga Ciobanului si poteca marcata cu banda galbena ce urca pe varful Negoiu prin Strunga Doamnei (o varianta mai usoara pentru vf. Negoiu). Dupa ce depasim o zona stancoasa, destul de spalata, prevazuta cu cabluri ajungem la baza hornului Strunga Dracului prin care ne cataram ajutandu-ne de lanturi. La iesirea din horn ajungem intr-o mica sa (2438 m), apoi facem dreapta pe creasta,
iar dupa circa 15 minute suntem pe varful Negoiu (2535 m), al doilea varf din tara dupa Moldoveanu (2544 m).

Spre varful Turnul Paltinului.

La coborarea spre Saua Doamnei s-a lasat ceata, iar pe tot parcursul zilei am avut parte doar de cateva portiuni unde ceata ne-a lasat sa vadem un pic din frumusetile traseului.

Cam asta am vazut mai tot traseul.

Primul lant inainte de Muntele Laita.

Marti supervizand pe ingeras

O mica portiune cu zapada.

Pinguini veseli inainte de urcarea pe varful Laitel.

Urcusul pe varful Laitel.

Cristi si Em ajunsi primii pe varful Laitel au avut parte de putina vizibilitate.

Hidratare la unison

Pe varful Laitel

In coborare spre Lacul Caltun ceata s-a ridicat pentru putin timp oferindu-ne perspectiva asupra Vaii Laita cu Muchia Tunsu (dreapta) si Muchia Laita (stanga).

Valea Capra.

Turnurile Laita.

Lacul si refugiul Caltun.

Ajunsi la refugiu in locurile amenajate pentru corturi am gasit niste resturi menajere.

Cum drumuri auto nu-s prin apropiere, si nici telecabina nu-i in zona, ba chiar nici ATV-isti n-am vazut sa fie si nici ciobani nu mai sunt in perioada asta a anului, singura explicatie care mi-a venit a fost ca prin zona trec si destui cocalari , nu doar turisti civilizati.

Refugiul Caltun.

Ajunsi pe la pranz la refugiu am facut o pauza de masa.

In urcare spre Portita Caltunului.

Valea si Piscul Laita

Prin Caldarea Laita.

Primele lanturi, inainte de Strunga Dracului.

Duracel pe post de Batman.

Intrarea in Strunga Dracului.

Strunga Dracului. Urcusul pe horn a fost ingreunat datorita portiunilor cu zapada, pe alocuri acoperind lanturile si a paraiasului format de la topirea zapezii facand stanca foarte alunecoasa.

Ajunsi pe Strunga Dracului Cristi porneste primul pentru a inspecta terenul.

O portiune mai dificila, lanturile fiind acoperite cu zapada, a fost nevoie de un traverseu pe partea dreapta a hornului, urcand pe o placa spalata.

Vali si Octavian profesori pentru Silvana.

In doua locuri fiind nevoiti sa puna cordelina pentru a o ajuta pe Silvana sa treaca mai usor.

Fericire la iesirea din Strunga Dracului.

Ajunsi pe Negoiu in jur de 14.30 facem o pauza pentru o sedinta foto.

Poza cu fetele.

In familie.

Baietii.

Gasca de pinguini.

Dupa o trecere cu privirea peste panorama alba, fiecare imaginadu-si ce se ascunde dupa ceata, goniti de vant si frig, am inceput coborarea spre refugiul salvamont care ne astepta cu un ceai cald.

Pentru a nu fi monotoni, la intoarcere am coborat prin Strunga Doamnei spre Caltun, apoi pe sub creasta spre Refugiul Salvamont.

De pe varful Negoiu traseul coboara spre Strunga Dracului, inainte de a ajunge la strunga poteca este marcata cu o sageata galbena si scris "spre Strunga Doamnei". Poteca coboara o portiune apoi face stanga pe curba de nivel pe Piciorul Negoiului ocolind pe versatul sudic Varful dintre Strungi (2476 m), ajungand intr-o sa ingusta Strunga Doamnei (2342 m), apoi coboram pe un horn scurt ajungand pe poteca marcata cu banda rosie (poteca de creasta) in caldarea Laita.

Cristi coborand pe hornul ce pleaca din Strunga Doamnei.

Strunga Doamnei.

Din Caldarea Laita urmam poteca marcata cu banda rosie pana la refugiul Caltun, apoi urmam poteca marcata cu cruce albastra ce duce la tunel pe sub creasta pe versantul sudic. De la refugiul Caltun poteca coboara prin stanga paraului Caltun (aproximativ 150 m diferenta de nivel), poteca fiind comuna cu cea care coboara spre Cantonul Piscu Negru (triunghi albastru). De la bifurcatia cu triunghi albastru poteca merge pe curba de nivel pe sub Laitel pana se intalneste cu paraul Paltinului si se uneste pentru o portiune cu poteca ce urca de la Piscul Negru spre Varful Paltinul (punct albastru). De aici poteca urca domol spre o poiana unde face dreapta spre perete. Ajunsi la baza peretelui poteca face dreapta in urcus pieptis pana in Saua lui Grigore, de aici poteca coboara usor, ocolind Muntele Pisica, pana la tunel.

In coborare pe poteca cu cruce albastra.

In poiana marcajul este destul de prost, fiind foarte usor de ratacit mai ales pe timp de ceata. Ajunsi pe inserat la baza peretelui am reusit sa ajungem fara frontale in Saua lui Grigore. Ajunsi sus cand s-a inoptat am reusit sa ne orientam dupa luminile farurilor de la masinile de pe Transfagarasan. Pentru a nu ne rataci si a nu pierde marcajul ne-am impartit in trei, Cristi cu Marti si cu mine in fata in cautarea marcajului, la mijloc Vali, Muha si Octavian aveau grija de Silvana, iar Em ultimul supravegetor la ultimul marcaj.

Din Saua lui Grigore si pana la tunel am mers intr-un cantec de voiosie, Cristi sau Marti strigand "Marcaj", apoi eu vocea a doua luminand cu frontala marcajul strigam "Aici". Ajunsi la tunel foarte fericiti ca am scapat cu bine si Silvana a facut fata cu brio la primul ei traseu, ne-am cazat la refugiul Salvamont in pod, camerele fiind ocupate de pesedisti (adusi cu un autocar de catre Consiliul Judetean Arges), veniti la gratare.

Dupa ce ne-am cazat am pus de o masa campeneasca jos in camera si ne-am racorit cu un pahar de vin rosu.

Masa campeneasca pinguineasca.

Dormit in stil pinguinesc.

Duminica ne-am trezit dimineata pentru a nu ne prinde ninsoarea. Pe drum pana la Pitesti am avut parte de ploaie torentiala.

Cum se obisnuieste la pinguini ca dupa tura sa serbam la un restaurant, nici de data asta nu puteam face exceptie, asa ca am oprit la Pitesti, ciocnind cate un pahar de bere sau suc soferii.

Pentru muntomanii si alpinistii de tastatura le recomand sa se racoreasca pe munte, la final de traseu, cu un pahar de "La Racoare" pentru a avea un pic de inspiratie la creatie.

Multumesc colegilor de tura pentru atmosfera placuta si pentru ajutorul dat la realizarea rt-ului cu fotografii.

Felicitari Silvanei ca a trecut cu brio de prima ei tura pe munte.

Foto: Cristi, Em, Silvana, Viorica

Autor: Viorica.