Garboavele XC - 09 aprilie 2011

Garboavele XC sau primul meu concurs de bicicleta.

Prin martie pinguinii scriu pe grup despre concursul de la Garboavele, iar la Bansko toata lumea era hotarata sa participe, mai putin noi. Luati de valul pinguinilor, Octavian ma intreaba daca vrem sa participam si noi. Plina de entuziasm, raspund ca m-as baga si eu la concurs ca totusi Garboavele este la campie, deci cat de greu poate sa fie, dar cu conditia sa fie uscat, in caz de ploaie abandonez, pentru ca eu sunt incepatoare si n-am mers pe noroi niciodata si nu vreau sa ma accidentez sau sa accidentez pe altcineva. Ne inscriem, platim si asta e, ce-o fi o fi.
Acum daca ne-am inscris trebuie sa ne si antrenam. Cu 2 week-end-uri inainte de concurs, alegem sa ne antrenam pe la Ostrov-lacul Bugeac, iar la dus alegem sa mergem cat mai mult pe drumuri de tara, poze aici.
Urmatorul week-end il alegem pe langa casa, in jurul Calarasi-ului, poze aici.

Vineri seara plecam spre Braila, la Cerasela unde urma sa avem "sedinta tehnica" pentru concurs impreuna cu brailenii, Vali si Cristi, sedinta terminandu-se pe la ora 3 dimineata. Eu vociferez si spun ca daca este noroi eu ma retrag, Octavian si cu Vali incearca sa ma convinga sa particip totusi si sa merg incet in ritmul meu, ca n-o sa-mi para rau.
Dimineata vremea se arata superba :D, adica vant, nori si semne de ploaie, ce mai o vreme excelenta pentru pedalat prin padure. Cand intram in padure la Garboavele incepe o frumusete de ploaie torentiala, numa buna de udat praful si racorit pamantul.

Ne strangem cu totii la corturile organizatorilor sa ne luam numerele, eu cu Cerasela inca mai stateam in dubii daca sa luam startul sau nu. Ne hotaram amandoua sa luam totusi startul, si sa mergem impreuna, dar nu cu fetele ci odata cu baietii, si plecam ultimele ca sa nu incurcam pe nimeni.
Plecam lejer de la start, mergem 100 m si in fata noastra multa lume oprita, auci se intra in padure si deja s-a facut coada, ma rog era o groapa la intrare si foarte mult noroi. Ne dam jos dupa bicla, ocolim frumos zona, apoi incepem marea aventura prin padure si pe noroi. Pornesc cu multa teama de frica derapajului si a cazaturilor. Ramanem cam singure pe traseu, restul se indepartase de noi. Poteca era destul de plina de noroi, Cerasela imi sugereaza sa mergem pe iarba, rotile se innamolesc mai putin si scade riscul de a derapa. Incep sa ma acomodez cu traseul si chiar sa-mi placa ca pot sa pedalez, binenteles cu sfatul lui Octavian "te uiti tot timpul in fata pe unde trebuie sa mergi, nu te uiti la ceea ce vrei sa ocolesti". Dupa o portiune de mers prin padure iesim pe marginea unui camp cca 100m dupa care urmeaza prima panta de impins bicla prin noroi si lut.

Dupa bucata asta deja bicla avea 20 kile, la intrarea in padure incercam sa dam noroiul jos, destul de complicat, era foarte bine lipit, Cerasela imi spune sa nu ne mai chinuim si sa ne urcam pe bicle ca o sa pice singur daca pedalam pe iarba, o ascult doar ea are mult mai multa experienta decat mine.
Urmeaza o portiune frumoasa de pedalat apoi una de coborat printr-un jgeab, ma dau jos de pe bicla si cobor frumos, iar la capatul lui vad salcamul frumos imbracat intr-un carton, semn de atentionare pentru cei care doresc sa-l imbratiseze. De aici un drum plat cu destul noroi, incep sa pedalez sa invat sa controlez bicla pe noroi, iar in momentul cand face urat, pe langa ea. Frumos si interesant, incep sa invat din ce in ce mai mult, si ma bucur de decizia luata.

La capatul drumului ne intalnim cu Alois care era pe partea cealalta a drumului, urma de urcat o panta prin namol si apoi de coborat pe o zona terasata, aici deja ajungem un pluton destul de mare care sa caznea sa impinga biclele la deal.
Vorba capitanului "minte multa nu se cere, sa fii prost sa ai putere", incepem sa impingem la deal biclele si sa ma bucur ca totusi mersul pe munte isi spune cuvantul si incepem sa depasim multi oameni.

Tot traseul am avut o obsesie, sa stiu ce distanta am parcurs si cat mai am, asa ca n-am ratat pe niciun arbitru sau persoana care ghida concurentii sa-i intreb la ce kilometru sunt.
La coborarea terasata, uit sa tin mana si pe frana, iar intr-o zona mai abrupta ma impiedic ca bolovanu si cad peste bicla si ma lovesc cu genunchiul in angrenaj, ma ridic si o fata din spatele meu ma intreaba daca sunt ok ii raspund ca da, ma doare genunchiul ingrozitor si ma intreb daca o sa mai pot pedala. Cobor cu si mai multa grija si cand ajung jos incep sa pedalez s-o ajung pe Cerasela si uit de durere pana la finis.
Traseul e frumos, ceva zona mai plata buna de pedalat, dar nu multa sa nu te obisnuiesti cu binele, apoi mai o urcare prin namol, mai o coborare prin jgheab, ca doar d-asta e concurs de mountain bike.

Si tot asa pana ajungem la punctul de alimentare destul de insetate, aici surpriza se terminase apa, iar Muha statea sa ne faca poze in loc sa ne fi adus si  ea o bere sa ne hidratam :D, mancam cate o banana si o dam la vale in speranta ca la urmatorul punct de alimentare vom gasi apa, ca eu asa intelesesem ca sunt 2 puncte de alimentare si am plecat cu doar un litru de apa la mine.

Mai o pedala, mai un impins bicla la deal, mai un tarat bicla la vale si ajungem in zona de nord a padurii pe sosea unde batea un vant de te darma de pe bicla, la inceput am pedalat, pana la o rafala unde era sa ma tranteasca jos. La capatul drumului doi jandarmi si doi politisti stateau si priveau la "nebunii care n-au avut ce face acasa si-au venit aici sa-i sufle vantul si sa se noroiasca". Dupa 50 m dam de 2 arbitrii si-i intreb daca au niste apa, ne ofera cate o cutie de coca cola, buna pentru hidratat si care ne-a tinut pana la finis.

Plecam cu fortele refacute si dupa o bucata buna de drum intram pe sosea la parcare, ii spun Ceraselei ca gata am ajuns si mai avem foarte putin si cand sa facem dreapta cu drumul un nenica de la organizatori de face semne disperat ca trebuie sa facem stanga prin padure si ca mai avem 2 km de parcurs. In acel moment mi-a cazut fata si-am crezut ca lesin, mi-am zis daca tot am mers pana aici sa-mi duc crucea pana la capat, c-o sa mai rezist inca 2 km. Si dai si lupta, cand pe bicla cand pe langa, norocul nostru ca vantul uscase destul de tare poteca si se putea pedala destul de bine, inclusiv la deal daca te tineau puterile.

Pe ultima portiune de padure dam de 2 fotografi, unul intins pe burta si unul la prindere in curba, in caz de ratai curba pica-i pe moale, zambim frumos sa iesim bine in poze si intram pe ultima suta de metri pe asfalt sau mai bine zis pe un drum cu piatra cubica si ne uitam dupa linia de finis.
Vedem doar banerul cu star si ne indreptam spre el, trecem impreuna intreband daca aici e finisul si daca ne noteaza si pe noi cineva, ca am reusit sa terminam traseul.

Ajungem la baieti care stateau la coada la spalat biclele, lasam biclele la ei si mergem sa o ajutam pe Mike la coada la mici si bere, diviziunea muncii.

Din cauza frigului hotaram sa nu mai stam sa vedem premierea si tombola si sa mergem la Braila sa facem un dus sa dam noroiul de pe noi. Dupa ce urcam biclele pe masina si ne schimbam, caut o toaleta la Pibunne, fiind inchisa il rog pe Octavian sa mergem la terasa unde s-a dat micii si berea ca poate acolo se gaseste o toaleta.
Ajungem in curtea respectiva, Octavian ramane la tombola, si eu plec in cercetare. La intoarecere aud pe unul dintre organizatori strigand la microfon "este la toaleta", ma aproii si striga "numarul 150" si strig "eu sunt", ma duc in fata si-mi spune "ai castigat un  premiu la tombola". Frumos, vorba ceea "prost sa fii noroc sa ai", nu conteaza cat de bine pedalezi, conteaza cu ce te intorci acasa.

Ne-am intors la Braila unde a continuat petrecerea pana seara tarziu, iar duminica ne-am plimbat prin oras.

Ceva poze din traseu:
https://picasaweb.google.com/designlucian/BataliaDinArdeni#
https://picasaweb.google.com/113893450558019981640/GarboaveleXcDeLaSicaFaraFrica#

si un filmulet de pe traseu.


Cateva concluzii de la final:
-un traseu frumos si destul de dificil pentru un incepator ca mine, dar mi-a placut si o sa mai vin si la anul.
-destul de bine organizat, sper ca data viitoare o sa aleaga un alt loc pentru finis, pentru a nu se mai creea incurcatura, si ceva mai multa apa in punctele de alimentare.
-am terminat cursa impreuna cu Cerasela pe locurile 13/14 la general feminin si locurile 7/8 la categoria noastra, desi am plecat ultimele la un sfert de ora dupa fete n-am terminat ultimele.
- multumesc Ceraselei pentru incurajarile din timpul traseului si baietilor ca au insistat sa particip si m-au incurajat.

Update, 2 poze de la final cu mine si Cerasela, ultima portiune de padure.

Sursa pozelor (Facebook ClubCiclism - Concurs biciclism MTB Garboavele): 

http://www.facebook.com/album.php?aid=63736&id=100000468232161